DESPRE SPIRULINĂ:
Algele au fost primele forme de viaţă de pe pământ, ele fiind organisme aflate la graniţa dintre regnul vegetal şi cel animal. Spirulina face parte din clasa cianobacteriilor sau algelor albastre-verzi, care trăiesc în apele calde şi alcaline, din diverse zone geografice. Ea a apărut cu aproximativ 3,5 milioane de ani în urmă, având formă spiralată şi culori ce variază între verde închis şi verde-albăstrui. Se consideră că, până în secolul al XVI-lea, spirulina a reprezentat o sursă de hrană pentru azteci şi mesoamericani, ea având o concentraţie mare de proteine şi o valoare nutritivă ridicată. Spirulina are o compoziţie bogată în: proteine, vitamine din complexul B (B1, B2, B6, acid folic), beta-caroten, vitamina E, săruri minerale (fier, calciu, zinc, potasiu, magneziu, seleniu, cupru şi sodiu), acizi graşi, phycocianină, clorofilă etc. Sub formă uscată, 100g spirulină conţin 60 - 70g proteine (de 3 ori mai mult decât carnea de porc, de 2 ori mai mult decât carnea de vită şi de peste 1,5 ori mai mult decât boabele de soia), fiind uşor asimilată de organismul uman.
DESPRE CĂTINĂ:
Cătina este un arbust spinos care creşte începând de la nisipurile litorale până în regiunile muntoase. Cătina a fost folosită de secole în Mongolia, China şi Tibet, primul text tibetan referitor la utilizarea plantei datând din secolul al VIII-lea î. Ch. Fructul de cătină conţine de 2 ori mai multă vitamina C decât Măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele, el constituind o importantă sursă de vitamina C. Planta mai conţine: vitaminele B1, B2, E, P, PP, provitamine D, carotenoide (α şi β-caroten, licopină, zeaxantină), acid folic, flavonoide (quercetină, kaempferol, siringetină, isoramnetină, miricetină), proantociani, acizi fenolici (galic, protocatechic, vanilic, salicilic, cinamic, cafeic, ferulic, p-cumaric), trans-resveratrol, acizi triterpenici (ursolic şi oleanolic), lipide (gliceride ale acizilor palmitic, oleic, linoleic, linolenic), oligoelemente (Ca, P, Mg, K, Fe, Na), steroli (β-sitosterol), zaharuri etc.
Algele au fost primele forme de viaţă de pe pământ, ele fiind organisme aflate la graniţa dintre regnul vegetal şi cel animal. Spirulina face parte din clasa cianobacteriilor sau algelor albastre-verzi, care trăiesc în apele calde şi alcaline, din diverse zone geografice. Ea a apărut cu aproximativ 3,5 milioane de ani în urmă, având formă spiralată şi culori ce variază între verde închis şi verde-albăstrui. Se consideră că, până în secolul al XVI-lea, spirulina a reprezentat o sursă de hrană pentru azteci şi mesoamericani, ea având o concentraţie mare de proteine şi o valoare nutritivă ridicată. Spirulina are o compoziţie bogată în: proteine, vitamine din complexul B (B1, B2, B6, acid folic), beta-caroten, vitamina E, săruri minerale (fier, calciu, zinc, potasiu, magneziu, seleniu, cupru şi sodiu), acizi graşi, phycocianină, clorofilă etc. Sub formă uscată, 100g spirulină conţin 60 - 70g proteine (de 3 ori mai mult decât carnea de porc, de 2 ori mai mult decât carnea de vită şi de peste 1,5 ori mai mult decât boabele de soia), fiind uşor asimilată de organismul uman.
DESPRE CĂTINĂ:
Cătina este un arbust spinos care creşte începând de la nisipurile litorale până în regiunile muntoase. Cătina a fost folosită de secole în Mongolia, China şi Tibet, primul text tibetan referitor la utilizarea plantei datând din secolul al VIII-lea î. Ch. Fructul de cătină conţine de 2 ori mai multă vitamina C decât Măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele, el constituind o importantă sursă de vitamina C. Planta mai conţine: vitaminele B1, B2, E, P, PP, provitamine D, carotenoide (α şi β-caroten, licopină, zeaxantină), acid folic, flavonoide (quercetină, kaempferol, siringetină, isoramnetină, miricetină), proantociani, acizi fenolici (galic, protocatechic, vanilic, salicilic, cinamic, cafeic, ferulic, p-cumaric), trans-resveratrol, acizi triterpenici (ursolic şi oleanolic), lipide (gliceride ale acizilor palmitic, oleic, linoleic, linolenic), oligoelemente (Ca, P, Mg, K, Fe, Na), steroli (β-sitosterol), zaharuri etc.
